Mai mult decat imobiliare!
Zona:

Giuleşti


LOCALIZARE

Cartierul Giuleşti este situat în zona de nord-vest a capitalei. În prezent, cartierul este delimitat în partea de est de bd. Constructorilor, în nord - de Calea Giuleşti şi strada Butuceni (ambele create pe un traseu expropriat pentru amenajarea unor linii de cale feratã), în nord-est - de liniile de cale feratã Triajul 16 Februarie, în nord-vest - de calea feratã dinspre Roşiorii de Vede, iar în sud şi sud-vest - de râul Dâmboviţa şi Lacul Morii. Cartierul Giuleşti este deci situat pe teritoriul administrativ a douã sectoare: 6 şi 1. Acest teritoriu, destul de mare, cuprinde douã zone care au un caracter destul de bine definit, nemodificat în ultimii 60 de ani. Prima zona, cunoscutã ca Giuleşti-Sârbi are şi în prezent un profund caracter rural, aici aflându-se localitatea din care a început dezvoltarea urbanisticã. Continuându-ne traseul pe Calea Giuleşti şi trecând de Institul Pasteur, ajungem în cea de-a doua zonã a cartierului, rezultatã din împãrţirea unei bucãţi din moşia Ţigãnia.

ISTORIC

Aşa cum o demonstreazã şi sãpãturile arheologice, aşezarea îşi are originea în perioada neoliticã (6.000-1.800 î.H.), mãrturie stând vestigiile culturilor Boian şi Gumeliţa. În documentele istorice referitoare la Bucureşti este menţionatã o vecinãtate a acestuia cu numele de Giuleşti, la care au fost adãugate alte denumiri, pentru a defini o zonã sau alta. Situate în lunca Dâmboviţei, terenurile din zonã au fost propice agriculturii, aceasta fiind, de altfel, principala îndeletnicire a locuitorilor de aici. În „Istoria Bucureştilor", Constantin Giurescu aminteşte cã moşia Giuleşti ar fi aparţinut, la un moment dat, unui anume Giulea. Însã nu este precizat foarte clar dacã denumirea zonei derivã de la numele acestui latifundiar sau dacã este doar o coincidenţã.

În unele documente de la sfârşitul secolului al XIX-lea, acest teritoriu era numit Giuleşti-Sârbi, poate pentru a-l diferenţia de noul cartier Giuleşti, dezvoltat pe moşia Ţigãnia, parcelatã pentru construirea de locuinţe. Împãrţirea moşiei a fãcut parte din planurile de sistematizare a Bucureştiului, vizând expansiunea spre localitãţile limitrofe. Sistematizarea a fost demaratã la sfârşitul secolului al XIX-lea şi continuatã pânã în prima jumãtate a secolului al XX-lea. Cu toate cã, din cele mai vechi timpuri, zona era cunoscutã sub numele de Giuleşti, în perioada 1920-1940 a fost denumitã Comuna Urbanã Marele Voievod Mihai, iar între 1945-1952 - 16 Februarie. Dupã anul 1950 şi-a pierdut independenţa, fiind inclusã în teritoriul capitalei.

ADMINISTRAŢIE ŞI ECONOMIE

Prima zonă a cartierului, Giuleşti-Sârbi, are şi în prezent un profund caracter rural, aici aflându-se localitatea din care a început dezvoltarea urbanisticã. La capitolul urbanizare, trebuie precizat cã dotãrile edilitare au pãtruns greu, alimentarea cu apã şi canalizarea, introduse dupã 1990, nefiind finalizate nici în acest moment. Astfel, majoritatea caselor de dupã Institutul Pasteur au fântâni în curte, fiind lipsite de canalizare sau de reţea de apã potabilã.

O mare problemã a pus-o zona din vecinãtatea râului Dâmboviţa şi a Lacului Morii, unde, din cauza ridicãrii pânzei freatice, cea mai mare parte dintre terenurile din sudul Cãii Giuleşti sunt inundabile. În aceastã situaţie, multe dintre suprafeţele libere nu permit construirea. În schimb, în nord-est, spre Triaj şi Gara 16 Februarie, se continuã dezvoltarea unor incinte industriale şi depozite.

Giuleşti-Sârbi stã prost şi la alte capitole, precum centre comerciale, sãnãtate sau învãţãmânt. Astfel, existã o singurã grãdiniţã şi numai douã şcoli generale, dintre care una modernizatã, iar cealaltã la nivelul unitãţilor de învãţãmânt rurale. Nici cabinetele medicale nu sunt suficiente, unul dintre aflându-se în cadrul Institutului Pasteur. O mare parte dintre şosele şi strãzi sunt necorespunzãtor întreţinute, cu excepţia Cãii Giuleşti şi a Şoselei Sãbãreni, care au fost de curând reasfaltate. Restul sunt, în cel mai bun caz, pietruite. Aceastã porţiune a cartierului comunicã cu restul oraşului numai prin Calea Giuleşti, locuitorii cartierului având la dispoziţie câteva linii de autobuz şi una de tramvai.

Nici ce-a de-a doua zonă a cartierului nu este puternic dezvoltată, în comparaţie cu celelalte cartiere ale oraşului. Însã, în ultima vreme, loturile de peste 400 mp, fãrã construcţii, au atras atenţia investitorilor, schimbând viziunea autoritãţilor, care au înţeles potenţialul ridicat al zonei în ceea ce priveşte investiţiile.

De puţin timp, aici au început sã fie construite locuinţe noi, unele pe suprafeţele libere, altele pe locurile vechilor case sãrãcãcioase. Acest lucru a impus realizarea unor „dotãri competitive" (apã curentã, canalizare şi gaze). Spre deosebire de Giuleşti-Sârbi, zona stã mai bine la capitolul transport în comun, fiind deservitã de mai multe linii de autobuz şi de cea de tramvai care strãbate Calea Giuleşti. De asemenea, beneficiazã de un parc, un stadion şi chiar de un spital - Spitalul de Obstetricã şi Ginecologie Giuleşti sau Maternitatea Giuleşti.

PROIECTE IMBILIARE ÎN ZONĂ

Giuleşti Residence, Ansamblul Energi-Co, Lemon Garden, Ansamblul "Lacul Morii", Dolce Vita, Ansamblul Giuleşti.

  Mai ai completari ?
Trimite-ne definitia ta:


Numele tau:
Email-ul tau:
Telefon: