Mai mult decat imobiliare!
Zona:

Gara de Nord


LOCALIZARE

În prezent, cartierul Gara de Nord se află în sectorul 1 al Bucureştiului Cartierul cuprinde două zone distincte: una delimitată de bulevardele I. Ghe. Duca, Al. I. Cuza, şos. Nicolae Titulescu şi Calea Griviţei şi alta mărginită de bd. Dinicu Golescu, şos. Orhideelor, Calea Pleveni şi str. Witing. Ambele zone au o suprafaţă de aproximativ 35 ha fiecare şi sunt legate între ele de construcţiile care conturează Piaţa Gării de Nord. Imobilele din cele două părţi ale cartierului au suprafeţe cuprinse între 150 şi 500 mp. Ridicate în prima jumătate a secolului al XX-lea, majoritatea au doar parter sau P+1E. Abia în ultima perioadă au început să fie renovate, reabilitate şi supraînălţate cu un etaj sau mansardă.

ISTORIC

În prezent, Gara de Nord este cea mai mare staţie de cale ferată din Bucureşti şi din România, majoritatea trenurilor din capitală plecând de aici. La sfârşitul secolului al XIX-lea, înainte de apariţia căii ferate, în această zonă erau două mici cartiere realizate de o parte şi de alta a Căii Griviţa. Aceste cartiere mărginaşe ale Bucureştiului erau amplasate pe o porţiune din moşia lui Dinicu Golescu, deţinută ulterior de moştenitorii acestuia. După construirea Gării de Nord, zona a început să fie populată rapid, terenurile fiind ocupate în principal de locuinţele lucrătorilor de la căile ferate. Astfel, construcţiile care au fost realizate între Calea Plevnei şi pachetul de linii ferate ce formează triajul de la Gara de Nord şi atelierele de reparaţii construite în apropiere au fost ocupate de numeroase familii sărace şi cu venituri mici, reprezentate de acari, hamali sau, în cel mai bun caz, portari.

Zona cuprinsă între Calea Griviţei şi bd. A. I. Cuza (sau str. Dreptului) a cunoscut o dezvoltare rapidă mai ales în prima jumătate a secolului al XX-lea, când au fost realizate construcţii păstrate până astăzi, ocupate iniţial de funcţionarii de la căile ferate. După 1930, pe un teren din care o parte aparţinea familiei Slăniceanu, iar o altă parte - Ministerului Cultelor, a fost amenajat bulevardul cunoscut în prezent ca I. Ghe. Duca. După deschiderea acestui tronson de circulaţie au fost executate câteva blocuri şi un hotel, suprafaţa rămasă liberă fiind parcelată şi dată în folosinţă pentru construirea unui cartier. Înaintea celui de-al II-lea război mondial a fost gândită resistematizarea întregii zone a Gării de Nord, fiind începută, pe locul vechilor ateliere de reparaţii, construirea Palatului CFR. Această clădire, terminată după 1950, adăposteşte în momenul actual Ministerul Transporturilor.

Prin eliminarea şi mutarea vechilor ateliere de reparaţii în zona triajului din apropierea Căii Griviţa-Podul Constanţa, teritoriul pe care se află azi Piaţa Gării de Nord a fost remodelat. Mai exact, au fost amenjate o trecere care leagă Calea Griviţei de Calea Plevnei şi un parc în faţa intrării principale în gară. Dacă facem o scurtă plimbare pe principalele artere de circulaţie ale cartierului (bulevardele I. Ghe. Duca, Dinicu Golescu, şoseaua Nicolae Titulescu, Calea Griviţei) observăm că există şi construcţii mai înalte. Acestea au fost ridicate începând cu anii '40. În prima parte a deceniului al şaselea al secolului al XX-lea, de o parte şi de alta a pachetului de linii de cale ferată, au fost construite mai multe blocuri care străjuiesc cele două artere importante, astfel: cinci pe Calea Griviţei şi şapte pe bd. Dinicu Golescu. În anii '60 a fost închisă Piaţa Gării de Nord, fiind construite zece blocuri cu mai multe scări de o parte şi de alta a palatului C.F.R.

ADMINISTRAŢIE ŞI ECONOMIE

Cartierul Gara de nord beneficiază de toate reţelele tehnico-edilitare (apă, canalizare, gaze, electricitate), chiar dacă o mare parte dintre ele sunt vechi (unele au chiar 60 de ani). Zona stă bine şi la capitolul transport în comun, care asigură legătura cu centrul şi celelalte zone ale oraşului: tramvaie, troleibuze, autobuze şi liniile de metrou ale magistralelor M3 şi M4. Având în vedere vecinătatea principalei porţi feroviare a ţării, cartierul a cunoscut o dezvoltare comercială importantă, în jurul Gării de Nord găsindu-se în prezent cinci hoteluri de diverse categorii.

Tot în apropiere se află una dintre cele mai cunoscute pieţe ale Bucureştiului - Piaţa Matache - şi patru mari centre comerciale (Carrefour Orhideea, Bricostore, Media Galaxy şi IDM), la care se adaugă viitorul mall-ul care va fi construit în „Clădirea Radio". Învăţământul este deservit de o şcoală generală, un liceu, o facultate şi alte unităţi aflate în vecinătate. În ceea ce priveşte sănătatea, în cartier se află Spitalul Militar şi Spitalul CFR Witting.

Un proiect al municipalităţii care va influenţa zona este amenajarea pasajului suprateran din apropierea Gării Basarab, o idee din 1930. Acesta va înlocui bătrâna Pasarelă Basarab, care urmăreşte traseul fostei şos. Basarab. Aceasta din urmă a fost întreruptă de liniile de cale ferată, şoseaua reprezentând în gândirea de la începutul secolului al XIX-lea limita Bucureştiului. Pasajul va face legătura între bd. Nicolae Titulescu şi Podul Grozăveşti, traversând Calea Griviţei, liniile ferate, bd. Dinicu Golescu şi Calea Plevnei. El va avea o lungime de 1,2 km, circulaţie auto pe două benzi pe sens, o linie dublă pentru tramvaie şi o staţie de tramvai acoperită, conectată prin scări rulante şi ascensoare atât de bd. Dinicu Golescu, cât şi de un pasaj subteran pentru pietoni care va fi realizat în aceeaşi zonă.

PROIECTE IMOBILIARE ÎN ZONĂ

În cartier se află câteva proiecte imobiliare: Orhideea Gardens, Grivitei Residence, Vivenda Orhideelor,

In zona, la intersectia strazii IC Duca cu Calea Grivitei, s-a deschis reprezentanta din Bucuresti a magazinului Boutique Bebe  - outlet si second scaune auto

  Mai ai completari ?
Trimite-ne definitia ta:


Numele tau:
Email-ul tau:
Telefon:
banner_ghid_imopedia_300x250.gifbanner_ghid_imopedia_300x250.gifbanner_ghid_imopedia_300x250.gif